Tarife de referință RCA (2026): ce sunt, cum le citești și cum le folosești corect
Pe scurt (citești în 60 secunde)
„Tariful de referință RCA” e unul dintre cele mai înțelese greșit concepte din RCA. Mulți cred că:
- e „prețul corect” pe care trebuie să îl plătească toată lumea,
- e „prețul impus de ASF”,
- sau că dacă oferta lor e mai mare, „asigurătorul face abuz”.
În realitate, ASF spune clar că tarifele de referință nu sunt prețuri de piață, nu sunt obligatorii și nu sunt stabilite de ASF; sunt un instrument statistic orientativ care te ajută să înțelegi nivelurile de cost în piață și să compari ofertele mai lucid.
În acest articol îți arăt:
- ce reprezintă tarifele de referință în 2026 și de unde vin,
- cum identifici segmentul tău în tabel (PF/PJ, vârstă, kW, zonă),
- ce înseamnă „B0 / 12 luni” și de ce contează,
- cum interpretezi diferența dintre ofertă și reper,
- ce poți face concret dacă oferta e mult peste reper (fără promisiuni).
CTA: pentru ofertare rapidă și emitere corectă, intră pe tcv.com.ro → /asigurare-rca/.
1) Ce sunt tarifele de referință RCA (în limbaj simplu)
Tarifele de referință RCA sunt valori orientative calculate pe baza datelor istorice din piața RCA (accidente, frecvență daune, costuri reparații etc.). Ele îți arată „cam unde se află media de cost” pentru un profil de risc (de exemplu: șofer 31–40 ani, București/Ilfov, autoturism X kW).
ASF publică periodic un raport semestrial cu aceste tarife, realizat de o companie independentă. În comunicatul din 12 noiembrie 2025, ASF arată că raportul este realizat de o asociere independentă (KPMG) și explică rolul tarifelor: reper statistic, nu preț de piață.
Ține minte asta (foarte important)
- Tariful de referință ≠ prețul poliței tale.
- Tariful de referință ≠ preț impus sau „plafon”.
- Tariful de referință = reper statistic orientativ, util pentru comparații și înțelegerea diferențelor.
2) „Actualizat pentru 2026”: ce raport folosești ca reper
La început de 2026 (azi este 6 ianuarie 2026), cel mai recent set de tarife de referință publice și larg folosite în piață este cel publicat de ASF în noiembrie 2025 (raport semestrial), pe baza datelor din ultimii 5 ani analizați (2020–2024).
În practică, când cineva spune „tarife de referință RCA 2026”, de multe ori se referă la tabelele ASF publicate în noiembrie 2025 (care sunt reperele cele mai recente intrate în 2026).
3) Cum se calculează tarifele de referință (de ce sunt credibile ca reper)
ASF explică pe scurt metodologia:
- se analizează date statistice agregate din ultimii 5 ani (ex.: 1 ian 2020 – 31 dec 2024),
- se folosesc concepte precum frecvența daunelor și severitatea daunelor,
- se aplică un model matematic (GLM) și factori precum vârsta, tipul vehiculului, puterea, zona geografică,
- se ține cont de inflația daunelor, cheltuieli administrative/de vânzare și marjă de profit.
La nivel de reglementare, metodologia de calcul a tarifelor de referință este descrisă în Norma ASF nr. 22/2017, care prevede inclusiv calcul semestrial și etape (colectare date, agregare, model de risc, estimare primă de risc etc.).
Concluzie
Reperul nu e „din burtă”. Este statistic și metodologic, dar nu garantează că oferta ta va fi identică.
4) Cum arată tabelele și ce înseamnă “B0 / 12 luni”
Când cauți tarifele de referință, vei vedea tabele împărțite pe:
- Persoane fizice (PF) vs persoane juridice (PJ),
- vârsta utilizatorului (la PF),
- caracteristici tehnice (adesea puterea motorului în kW, masa etc., în funcție de categoria vehiculului),
- zonă geografică: frecvent „București/Ilfov” vs „restul județelor”.
În plus, tarifele de referință sunt, în mod uzual:
- pentru o clasă de bonus-malus de bază (B0),
- pentru o perioadă standard, de regulă 12 luni (reper anual). (Acest lucru este menționat frecvent în explicațiile ASF despre cum sunt construite reperele; iar tabelele sunt prezentate ca reper anual standard pe segment.)
De ce contează?
Pentru că polița ta poate fi:
- pe 6 luni (nu pe 12),
- cu bonus-malus diferit (B5, B8 sau M…),
- cu alt profil (ex.: altă zonă, altă putere, PJ etc.).
5) Cum îți găsești tariful de referință în tabel (pas cu pas)
Asta e partea practică. Urmează pașii ca un checklist.
Pasul 1: stabilește dacă ești PF sau PJ
- Dacă mașina este pe numele tău → PF
- Dacă mașina este pe firmă → PJ
Greșeala #1 în ofertare: PF vs PJ ales greșit (îți poate schimba mult oferta).
Pasul 2: identifică categoria vehiculului
În tabelele de referință, autoturismele și vehiculele sunt grupate (ex.: autoturisme sub 3.5t, transport marfă, transport persoane etc.).
Pasul 3: la PF, identifică grupa de vârstă
Ai segmentări pe vârstă (ex.: sub 30, 31–40, 41–50, 51–60 etc.).
Pasul 4: identifică puterea motorului (kW) sau segmentul tehnic
Puterea în kW o găsești în CIV (cartea mașinii) sau talon. În tabel vei avea intervale (ex.: 51–75 kW, 76–100 kW etc.).
Pasul 5: alege zona geografică
De regulă ai:
- București/Ilfov
- Restul județelor
Pasul 6: notează tariful de referință corespunzător
Acesta e reperul tău anual (orientativ).
6) Cum folosești tariful de referință ca să compari corect ofertele
Acum partea importantă: ce faci cu reperul.
Regula 1: compară „mere cu mere”
Dacă reperul e anual (12 luni), iar tu vrei RCA pe 6 luni, nu compara direct valoarea.
Compari fie:
- anual cu anual,
- fie normalizezi la perioade similare.
Regula 2: folosește tariful de referință ca „bandă”, nu ca „sentință”
Dacă oferta ta e cu 10–20% peste reper, poate fi perfect normal (depinde de:
- bonus-malus,
- istoricul de daune,
- politica de preț a asigurătorului,
- alte detalii de risc).
Dacă oferta ta e mult peste reper, nu sari direct la concluzii. Verifică mai întâi.
7) De ce oferta ta poate fi mai mare decât tariful de referință (cele mai frecvente cauze)
Aici se rupe filmul la mulți oameni: „de ce eu plătesc dublu?”
1) Bonus-malus diferit de B0
Tariful de referință e un reper pe o clasă de bază. Dacă ești pe o clasă penalizată (malus), este normal ca oferta să sară.
Poți verifica/înțelege mai bine bonus-malus aici: bonus-malus-rca/.
2) Zona geografică
Diferențele între București/Ilfov și restul țării apar explicit în tabele.
3) Puterea motorului / categoria vehiculului
kW mai mare = risc perceput mai mare, daune potențial mai costisitoare.
4) PF vs PJ
Pe PJ tarifele pot avea alte nivele/segmentări.
5) Erori de date în ofertare
Foarte des, prețul „explodează” pentru că:
- VIN greșit,
- categorie vehicul selectată greșit,
- localitate/județ greșit,
- vârsta utilizatorului introdusă greșit.
6) Context de piață / costul daunelor
ASF explică faptul că în calcul se reflectă inclusiv inflația daunelor (reparații, piese etc.).
8) Ce faci concret dacă oferta e mult peste tariful de referință (plan scurt, pragmatic)
Fără promisiuni, doar pași care reduc riscul să plătești aiurea.
Pasul 1: verifică datele ca la avion
- PF/PJ corect
- județ corect
- putere kW corectă
- serie VIN corectă
- data de început corectă
Pasul 2: verifică bonus-malus / istoricul de daune
ASF are inclusiv aplicație/explicații legate de identificarea bonus-malus și certificate/istoric prin AIDA (sistemul BAAR).
Pasul 3: cere 3–5 oferte reale (nu una singură)
Tariful de referință te ajută să înțelegi dacă ai „o ofertă ieșită din peisaj”. Dar piața se vede din mai multe oferte.
Pasul 4: dacă primești refuzuri sau oferte extrem de mari, verifică „asigurat cu risc ridicat”
Există mecanismul BAAR pentru „asigurați cu risc ridicat”, unde se calculează o primă recomandată și se alocă un asigurător RCA.
Nu înseamnă automat că „ai ajuns acolo”, dar merită știut că există o procedură oficială când piața nu îți oferă acces rezonabil.
Pasul 5: alege perioada potrivită (3/6/12 luni) în funcție de planurile tale
Nu e o „optimizare magică”, dar te ajută la cash-flow. (vezi articolul /rca-3-6-12-luni/)
9) Tariful de referință ASF este un reper statistic orientativ, nu un preț impus. Ne ajută să înțelegem nivelul de cost pentru profiluri similare și să comparăm ofertele. Prețul final depinde de bonus-malus, datele vehiculului, zona și politica asigurătorilor.”
Asta e aliniat cu explicația ASF.
10) Checklist rapid: „Folosesc tariful de referință corect?”
- Am găsit segmentul corect PF/PJ
- Am ales categoria corectă de vehicul
- Am ales vârsta corectă (PF)
- Am pus puterea corectă în kW
- Am ales zona corectă (B/IF vs rest)
- Compar oferte pe aceeași perioadă (ideal 12 luni cu 12 luni)
- Țin cont de bonus-malus (nu compar B0 cu M…)
- Dacă oferta e „absurd” de mare, verific datele + istoricul + BAAR risc ridicat
Întrebări frecvente (FAQ)
1) Tariful de referință este prețul pe care trebuie să îl primesc?
Nu. ASF spune că tarifele de referință nu sunt prețuri de piață și nu sunt stabilite de ASF; sunt orientative, statistice.
2) ASF impune tarifele de referință asigurătorilor?
Nu. Sunt repere, nu tarife obligatorii.
3) De ce există diferență între București/Ilfov și restul județelor?
Pentru că riscul și costul daunelor diferă statistic pe zone; tabelele sunt segmentate explicit astfel.
4) Tarifele de referință sunt „pe 12 luni”?
Da, reperele sunt prezentate ca reper anual standard (12 luni), pentru comparație. În practică, ofertele tale pot fi pe 6 luni sau alte perioade.
5) Dacă fac RCA pe 6 luni, cum folosesc tariful de referință?
Compară cu ofertă anuală (12 luni) ca să vezi nivelul, sau normalizează. Nu compara direct 6 luni cu reper anual.
6) Dacă am bonus-malus mare (bonus), pot fi sub tariful de referință?
Da, este posibil. Tariful de referință e reper pe un segment, iar bonusul tău poate reduce prețul față de reper.
7) Dacă am malus, e normal să fiu peste tariful de referință?
Da. Malusul penalizează prețul. Reperul nu „te protejează” de asta.
8) De ce raportul se publică semestrial?
Metodologia de calcul este gândită semestrial conform normelor/metodologiei.
9) Cine calculează tarifele de referință?
Raportul este realizat de o companie independentă (menționat de ASF în comunicatul din 12 nov 2025).
10) Dacă primesc doar oferte foarte mari, ce pot face?
În primul rând verifici datele și bonus-malus. Dacă piața te tratează ca „risc ridicat”, există procedura BAAR pentru asigurați cu risc ridicat.
11) Cum verific dacă polița mea e valabilă sau dacă datele sunt corecte în sistem?
Poți folosi verificarea în AIDA (sistem BAAR) pentru polițe RCA, folosind numărul sau VIN-ul, în funcție de opțiuni.
12) Tariful de referință îmi garantează că anul viitor plătesc la fel?
Nu. Tarifele se actualizează în timp, iar prețul tău depinde de mulți factori (bonus-malus, piață, costuri daune etc.). ASF arată că evoluțiile pot fi moderate, dar există variații pe categorii.
Concluzie
În 2026, tarifele de referință RCA sunt cel mai utile dacă le folosești ca instrument de orientare, nu ca „preț obligatoriu”. Ele te ajută să:
- înțelegi de ce două oferte diferă,
- vezi dacă oferta ta e „în linie” sau ieșită din peisaj,
- verifici rapid dacă ai o eroare de date sau un profil de risc special.
Vrei ofertare rapidă și emitere corectă RCA? Intră pe tcv.com.ro → /asigurare-rca/.
